AVIZ
referitor la proiectul de Lege privind Codul silvic
Analizând proiectul de Lege privind Codul silvic, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 113 din 20.03.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D326/20.03.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul silvic, guvernanța sectorului silvic, controlul aplicării și respectarea regimului silvic, precum și regimul sancționator al acestuia.
Totodată, prin proiect se propune atât modificarea art. 19 alin. (2) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare, cât și abrogarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor reglementări în domeniu.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. m) și h) și art. 136 din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Menționăm că prezentul proiect reprezintă forma refăcută a celui privind Codul Silvic, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 105 din 15.03.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D304/18.03.2024, pentru care a fost emis avizul favorabil, cu observații și propuneri, nr. 265/20.03.2024.
Având în vedere faptul că, la redactarea prezentului proiect nu au fost însușite unele dintre observațiile și propunerile formulate în avizul menționat, le reiterăm în cele ce urmează și formulăm noi observații la prezentul proiect.
4. Referitor la Expunerea de motive, la pct. 4.7 recomandăm a se analiza necesitatea menținerii observației referitoare la fișa financiară, în condițiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, potrivit pct. 4.6, se estimează un impact financiar total de „+ 1672,59 mii lei”.
5. Analizând prezentul proiect, semnalăm că în legislația națională sunt numeroase acte normative care fac trimitere sau, după caz, conțin norme derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, act care urmează să fie abrogat, ca efect al aplicării dispozițiilor art. 164 lit. a) din proiect, iar în ceea ce privește normele de trimitere la acesta se poate crea un posibil vid legislativ.
Cu titlu de exemplu, menționăm art. 2 alin. (1) din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni, republicată, prin care se instituie o derogare de la prevederile art. 59 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant, locuitorilor Munților Apuseni din județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara, care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse, cărora li se acordă anual, pe bază de cerere de către consiliile locale, ocoalele silvice de regim și ocoalele silvice de stat din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, câte 10 mc/an de lemn de lucru fasonat, dar nu mai mult de 15 mc/an/familie, contra cost și în limita posibilităților anuale stabilite prin amenajamentele silvice[1].
În art. 101 alin. (5) din proiect, soluția legislativă de mai sus nu a fost preluată și nici nu există o normă tranzitorie ori finală cu privire la această situație.
Totodată, la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2020 pentru modificarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic se prevede faptul că „Dispozițiile art. 36 alin. (6) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum sunt modificate prin prezenta ordonanță de urgență a Guvernului, se aplică și procedurilor de scoatere definitivă din fondul forestier național a terenurilor necesare realizării lucrărilor miniere de interes național și de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.
De asemenea, sunt de menționat prevederile art. II din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, care conține dispoziții proprii ale actului modificator, prin raportare la normele Codului silvic.
6. În ceea ce privește modul de redactare al proiectului, formulăm următoarele observații cu un caracter general:
- menționarea titlului unui act normativ se va face doar la prima sa referire, urmând ca ulterior acesta să fie eliminat, fiind precizate doar intervențiile legislative suferite de respectivul act;
- împărțirea capitolelor în secțiuni trebuie realizată începând cu primul articol al acestora, nu cu articole ulterioare. Cu titlu de exemplu, Capitolul V, care debutează cu art. 66, dar Secțiunea 1 începe cu art. 69.
De asemenea, marcarea secțiunilor unor capitole se va face conform modelelor „Secțiunea 1”, Secțiunea a 2-a”, Secțiunea a 3-a”, etc.
- enumerările din cuprinsul articolelor sunt marcate în mod neunitar, atât prin cifre, cât și prin litere ale alfabetului, nefiind respectate prevederile art. 49 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora enumerările trebuie identificate prin utilizarea literelor alfabetului românesc.
Corespunzător acestei observații, pe lângă renumerotarea enumerărilor, este necesară și revederea tuturor normelor de trimitere la enumerări, care vor trebui să vizeze în toate cazurile referirea la literele corespunzătoare, în locul actualelor puncte.
Totodată, pentru corectitudinea redactării, propunem ca termenii din debutul enumerărilor să fie redați cu inițială mică.
7. La art. 1 alin. (1), referitor la sintagma „fondul forestier național al României, denumit în continuare FFN”, semnalăm că exprimarea respectivului concept nu este unitară în cuprinsul proiectului, întâlnind atât forma abreviată „FFN”[2], cât și sintagma „fondul forestier național”[3]. Pentru exprimarea unitară în proiect, recomandăm să fie utilizat acronimul „FFN”.
La alin. (2), semnalăm că, în actuala redactare, sintagma „în condițiile legii” este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei.
Ca urmare, este necesară reformularea corespunzătoare a textului, astfel încât să se precizeze în mod expres normele vizate, făcându-se aplicare dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare.”.
Formulăm prezenta observație și pentru sintagma „prevăzute de lege” utilizată la art. 93 lit. e), art. 96 alin. (5) și art. alin. (4) lit. c), precum și pentru toate situațiile similare din proiect.
8. La art. 2, pentru corelare cu soluția legislativă de la art. 5, potrivit căruia „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile utilizate au semnificațiile prevăzute în anexa nr. 1 - Termeni și expresii, care face parte integrantă din prezenta lege”, recomandăm ca definiția termenului „pădurii” să facă obiectul anexei nr. 1.
9. La art. 5, întrucât proiectul are mai multe anexe a căror apartenență este stabilită la ultimul articol, sintagma „care face parte integrantă din prezenta lege” se va elimina, ca superfluă.
10. La art. 7 alin. (1) lit. b), în aplicarea dispozițiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, recomandăm reformularea normei, astfel:
„b) proprietate privată a statului, care a trecut, în condițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate;”.
În acest sens, precizăm că, potrivit prevederilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, „La propunerea comisiei județene de fond funciar sau, după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului București, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor agricole ce fac obiectul situației centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, și trecerii acestora, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură. În aceleași condiții, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor forestiere aparținând domeniului public al statului și trecerii acestora, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură. Datele de identificare ale terenurilor pentru care se propune schimbarea regimului juridic vor fi furnizate de deținătorii acestora.”.
11. La art. 8 alin. (1), semnalăm că, în actuala redactare, sintagma „fac parte din tezaurul istoric al României” este improprie stilului normativ, deoarece nu creează efecte juridice și, astfel, nu prezintă relevanță în planul efectivității dreptului.
Totodată, pentru evitarea unui posibil paralelism legislativ, recomandăm utilizarea normei de trimitere, fiind necesară înlocuirea expresiei „Obștile de moșneni în devălmășie, obștile de moșneni în indiviziune, obștile răzeșești nedivizate, composesoratele, pădurile grănicerești, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunități şi forme asociative cu diferite denumiri” cu expresia „Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor prevăzute la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare”.
12. La art. 9 alin. (1), pentru claritatea și predictibilitatea normei, recomandăm să fie prevăzut în mod expres dacă asociațiile de proprietari sunt constituite cu sau fără personalitate juridică, întrucât în situația în care respectivele asociații au personalitate juridică, ar fi necesar să se facă trimitere la asociațiile care funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații, aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.
La alin. (2) lit. a), semnalăm că prin gradul mare de generalitate, sintagma „consolidarea proprietății” este insuficient de precisă, fiind necesară completarea textului în sensul indicării despre a cui proprietate este vorba.
13. La art. 12 alin. (4), întrucât se face referire la Anexa nr. 1 a prezentei legi, sintagma „Glosar din prezenta lege” se va elimina, ca inadecvată.
14. La art. 15 alin. (2), având în vedere modalitatea de denumire în continuare a Consiliului Național pentru Silvicultură folosită în cadrul alin. (1), termenul „Consiliul” se va înlocui cu acronimul „CNS”.
Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare din proiect.
15. La art. 16 alin. (2), semnalăm faptul că simpla mențiune a sintagmei ,,parteneriate” nu asigură normei suficientă precizie întrucât din formularea ,,Autoritatea încheie parteneriate” nu se înțelege espressis verbis care este tipul de parteneriate, fiind necesară revederea și completarea în mod corespunzător al textului.
16. La art. 18 deoarece articolul este structurat într-un singur alineat, acesta nu trebuia marcat ca fiind alin. (1).
Totodată, deoarece ordinul este emis de conducătorul unui autorități, recomandăm ca sintagma „prin ordin al Autorității” se fie redată sub forma „prin ordin al conducătorului autorității”.
Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare din proiect.
17. La art. 20 alin. (1), pentru a asigurarea unui caracter complet normei, este de analizat dacă nu ar trebui stabilit și un termen în interiorul căruia să fie elaborate normele la care se face referire.
La alin. (2) lit. c), prin utilizarea sintagmei „due-diligence”, semnalăm încălcarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română”.
18. La art. 21 alin. (1), semnalăm că, în actuala redactare, norma este lipsită de claritate, fiind necesară revederea și reformularea acesteia.
19. La art. 22 alin. (3), pentru precizia normei de trimitere, referitor la sintagma „actele de constatare menționate la art. 31”, propunem completarea acesteia cu precizarea expresă a dispoziției vizate, întrucât respectivul articol este structurat în 13 alineate, dintre care doar alin. (3) și (6) fac referire la un act de constatare.
20. La art. 24 alin. (3) lit. a), întrucât se face referire la un element din cuprinsul proiectului, sintagma „din prezenta lege” se va elimina, ca inadecvată.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
21. La art. 25 alin. (1) lit. a), semnalăm că, pentru precizia normei, sintagma „normele tehnice prevăzute de art. 66 alin. (2)” trebuie înlocuită cu sintagma „normele tehnice prevăzute de art. 66 alin. (1)”.
Pe de altă parte, este de reflectat dacă limitarea dreptului de a recolta un volum de lemn la maximum 5 mc/an/ha nu reprezintă o limitare a dreptului de proprietate, sub aspectul folosinței bunului. În acest sens, precizăm că stabilirea de către legiuitor a conținutului și limitelor dreptului de proprietate trebuie să se realizeze cu respectarea principiului general și a garanțiilor stabilite de art. 53 din Constituția României, republicată, prin raportare la art. 44 din Legea fundamentală.
La art. 25 alin. (3), pentru rigoarea redactării, sintagma „lit. d) -e)” se va scrie sub forma „lit. d) și e)”.
22. La art. 26 alin. (2), pentru același considerent, sintagma „Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare” se va reda astfel: „Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
Potrivit uzanțelor normative, raportările ulterioare la acest act normativ, din cuprinsul art. 53 alin. (1) și (6), se vor reda astfel: „Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
În plus, pentru o exprimare adecvată în context, propunem ca sintagma „contractului prevăzut la alin. (1) lit. a)” să fie înlocuită cu sintagma „contractului de pază și servicii silvice minimale prevăzut la alin. (1) lit. a)”.
La alin. (3), pentru a asigura rigoare în exprimare, sugerăm înlocuirea sintagmei „asigurarea serviciilor silvice tehnice prin contract” cu sintagma „asigurarea serviciilor silvice tehnice în baza unui contract”.
23. La art. 27 alin. (7), pentru rigoarea exprimării și o completă informare juridică, propunem înlocuirea sintagmei „a sumelor de la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006” cu sintagma „a sumelor prevăzute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006, cu modificările și completările ulterioare”.
Mențiunea privitoare la evenimentele legislative survenite ulterior adoptării legii mai sus citată, respectiv, „cu modificările și completările ulterioare”, are relevanță ori de câte ori este citat acest act normativ.
La alin. (8), pentru rigoarea exprimării, propunem ca expresia „recuperarea sumelor achitate de la bugetul de stat în condițiile alin. (5) și (6)” să fie redată astfel: „recuperarea sumelor achitate de la bugetul de stat în condițiile prevăzute la alin. (5) și (6)”.
În ceea ce privește utilizarea acronimului „A.N.A.F.”, reamintim prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire. În consecință se va reda in extenso, urmat de sintagma „denumit în continuare ANAF”.
Totodată, pentru precizia normei, raportat la utilizarea expresiei „în vederea recuperării creanțelor potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare”, recomandăm completarea acesteia cu o trimitere la dispozițiile vizate.
24. La art. 28 alin. (1) partea introductivă, pentru o exprimare adecvată în context, în sensul evitării repetiției termenilor „obiectivelor/obiective”, sugerăm ca formularea „include, adițional obiectivelor prevăzute la art. 27 alin. (1), următoarele obiective:”, să fie redată astfel: „include, adițional obiectivelor prevăzute la art. 27 alin. (1) și următoarele scopuri:”.
La alin. (2), pentru precizia trimiterii, se impune revederea sintagmei „alin. (1) lit. b)-f),”, deoarece subdiviziunea structurală la care se face referire în contextul dat cuprinde enumerări identificate cu lit. a)-e).
Observația este valabilă în mod similar și pentru norma de trimitere eronată din cuprinsul art. 35 alin. (2), pentru care este valabilă recomandarea revederii dispoziției.
25. La art. 31 alin. (3), pentru claritatea normei, recomandăm reformularea acesteia, în ceea ce privește exprimarea „asigurarea pazei și a serviciilor silvice minimale de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial”.
La alin. (4), pentru același argument, propunem ca teza întâi să fie formulată astfel:
„(4) În vederea asigurării pazei și a serviciilor silvice minimale, preluarea terenurilor prevăzute la alin. (1), se realizează în maxim 30 de zile de la solicitare; ...”.
Referitor la norma prevăzută la alin. (7), coroborat cu dispoziția normativă potrivit căreia, anexa trebuie să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ și să se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere, propunem ca aceasta să fie reformulată, astfel:
„(7) Metodologia de calcul a cheltuielilor destinate asigurării pazei și serviciilor silvice minimale pentru suprafețele de maxim 30 ha inclusiv din terenurile FFN, prevăzute la alin. (1), este prevăzută în anexa nr. 2.”
La alin. (8), pentru precizia normei, recomandăm stabilirea unui termen de emitere a ordinului președintelui Autorității prin care urmează să fie aprobate Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat și procedura de asigurare a pazei și a serviciilor silvice minimale pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 ha, inclusiv.
La alin. 10, referitor la sintagma „potrivit legii”, regăsită și în alte dispoziții din cuprinsul proiectului, dar și pentru formularea „cu respectarea prevederilor europene și naționale în domeniul ajutorului de stat”, din cuprinsul art. 40 alin. (3) pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare.
La alin. (13), pentru claritatea normei dar și pentru un spor de precizie, este necesară indicarea unui termen de emitere a ordinului președintelui Autorității prin care urmează să fie aprobată metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat și procedura de asigurare a pazei și a serviciilor silvice minimale pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 ha, inclusiv.
26. La art. 32, alin. (2), pentru o mai bună exprimare în context, propunem următoarea formulare:
„(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Autorității, Guvernul va adopta prin hotărâre regulamentul de organizare și funcționare al Romsilva, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
La alin. (3), semnalăm că sintagma „alte activități suplimentare administrării” este insuficient de clară și nu asigură normei caracterul de accesibilitate și predictibilitate, fiind necesară eliminarea acesteia.
27. La denumirea art. 33, referitor la textul „terenurile din FFN proprietatea unităților administrativ-teritoriale”, raportat la părțile introductive ale alin. (1) și (2), în care sunt prezente sintagmele „Terenurile/terenurile din FFN proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale”, semnalăm prezența termenului „publică”.
Așadar, pentru unitate în redactare, este de analizat dacă respectivul termen nu ar trebui să fie inclus și în cuprinsul denumirii acestui articol.
La alin. (2) lit. a), pentru corectitudinea informației juridice, propunem înlocuirea sintagmei „aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare” cu sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare”.
Observația este valabilă pentru toate referirile ulterioare din cuprinsul proiectului la acest act normativ.
28. La art. 34 alin. (3), pentru o exprimare unitară, raportat la alin. (1), propunem includerea termenului „proprii”, în sintagma „Ocoalele silvice proprii prevăzute la alin. (1)”.
29. La art. 35 alin. (3), corelat cu textul normei de trimitere la alin. (2), pentru o exprimare unitară, propunem înlocuirea sintagmei „prestarea serviciilor tehnice prevăzute la alin. (2)” cu sintagma „prestarea serviciilor silvice tehnice prevăzute la alin. (2)”.
30. La art. 36 alin. (1), pentru claritatea și predictibilitatea normei, ar trebui să se indice în mod expres textele legislative la care se face referire în mod generic în exprimarea „conform prevederilor legale”.
Observația este valabilă și la alin. (2), în cazul formulării „aprobate conform prevederilor legale”.
La alin. (2), semnalăm că soluția legislativă potrivit căreia „în lipsa actelor de proprietate, dovada proprietății statului asupra terenurilor din FFN proprietate publică și privată a statului se face cu amenajamentele silvice în vigoare, aprobate conform prevederilor legale” trebuie corelată cu cazurile de dobândire a dreptului de proprietate privată sau publică prevăzute de art. 557, respectiv de art. 863 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens, precizăm că expresia „amenajament silvic” este definită în anexa nr. 1 la prezentul proiect de lege ca fiind „Actul încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, în vederea asigurării pazei și a serviciilor silvice minimale de către ocolul silvic nominalizat pentru suprafețe de FFN de maximum 30 ha pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută, precum și pentru suprafețele din FFN de peste 30 ha pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice.”. Din expresia juridică a respectivului document nu se poate aprecia că reprezintă un act juridic care să facă dovada dreptului de proprietate al statului asupra terenurilor respective.
Totodată, semnalăm că alin. (1), de la care se realizează o exceptare, cuprinde ipoteza juridică referitoare la „Dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilelor din FFN”, or la alin. (2) se face referire la „dovada proprietății statului asupra terenurilor din FFN proprietate publică și privată a statului”, fiind necesară corelarea soluțiilor legislative.
La alin. (3), pentru o exprimare adecvată stilului normativ și corectă din punct de vedere gramatical, propunem înlocuirea sintagmei „prin ordin conducătorului Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară” cu sintagma „prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară”.
31. La art. 37 alin. (1), semnalăm că, în context, nu se înțelege care este sensul termenului „Ocupațiile”, cu atât mai mult cu cât la art. 16 alin. (3) se face referire la „Beneficiarii de forță de muncă specializată în ocupații specifice sectorului forestier”.
Totodată, remarcăm și faptul că definiția termenului „ocupații” din anexa nr. 1, respectiv „Terenurile forestiere înscrise în amenajamentele silvice în vigoare la categoria „ocupații și litigii” - „M”.” nu este suficient de clară, fiind necesară revederea acestora.
De asemenea, pentru rigoare normativă, propunem înlocuirea sintagmei „de la intrarea în vigoare a prezentei legi” cu sintagma „de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
32. La art. 38, referitor la denumirea acestuia, prin raportare la cel de al doilea enunț din titlul secțiunii a 2-a, pentru identitate redacțională, este de analizat dacă în loc de „Ocuparea temporară de terenuri din FFN” nu ar trebui să figureze „Ocuparea temporară a terenurilor din FFN”.
În situația în care această observație este însușită, urmează a se proceda în mod similar și la alin. (1), partea introductivă.
Referitor la norma propusă la alin. (2), pentru o topică adecvată, sugerăm următoarea formulare:
„(2) Pentru realizarea obiectivelor și lucrărilor prevăzute la art. 41, ocuparea temporară a terenurilor din FFN, se face cu plata anticipată a obligațiilor financiare prevăzute la art. 46, de către beneficiarul aprobării de ocupare temporară de terenuri din FFN.”.
La alin. (3), semnalăm că soluția legislativă potrivit căreia „ocuparea prevăzută la alin. (1) poate fi aprobată pe o perioadă de maxim 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani”, este susceptibilă a reprezenta o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate și a dreptului proprietarului de a dispune material și juridic de bunul său, putând afecta principiile statuate la art. 44 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată.
Este de analizat caracterul adecvat, necesar și proporțional al soluției legislative preconizate, prin care se stabilesc limitele dreptului de proprietate[4] ale terenurilor din fondul forestier național, în sensul prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituția României, în conformitate cu etapele testului de proporționalitate dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului[5].
Cu privire la principiul proporționalității, menționăm că în jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv în paragraful 180 din Decizia Curții Constituționale nr. 295 din 18 mai 2022, „Curtea subliniază că în activitatea de legiferare legiuitorul trebuie să reglementeze mecanisme de natură a permite realizarea scopului urmărit la standardul calitativ propus, fără a impune însă sarcini sau restrângeri excesive ale drepturilor individuale, indiferent de natura acestora. Or, Curtea constată că măsura legislativă instituită prin reglementarea criticată depășește limitele a ceea ce este adecvat, fiind de natură a deturna scopul pe care legiuitorul şi-a propus să îl realizeze, consecința unei astfel de măsuri fiind afectarea unor drepturi fundamentale. Astfel, în condițiile în care o atare măsură are un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării durabile și asupra echilibrului ecologic în comunitățile urbane, ea apare ca fiind neadecvată și chiar excesivă. Curtea apreciază că soluția legislativă criticată nu este nici necesară scopului legii, întrucât acesta poate fi atins și pe altă cale decât cea prin care se aduce atingere drepturilor fundamentale invocate, exercitate, printre altele, prin conservarea terenurilor cu destinația de spații verzi, terenuri identificate astfel în documentațiile de urbanism. În fine, în ceea ce privește justul echilibru între interesele concrete ale beneficiarilor legii, Curtea reiterează că, în aplicarea principiului proporționalității în materia legiferării, legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate, respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența unor drepturi, or, prin măsura prevăzută, legiuitorul a încălcat această condiție de rezonabilitate, întrucât prevederile criticate au ca efect juridic producerea unui dezechilibru între interesul public general reprezentat de necesitatea dezvoltării rețelelor de comunicații electronice şi interesele individuale ale persoanelor privind dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la un mediu sănătos.”.
Totodată, menționăm că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului[6] s-a stabilit că impunerea unor obligații pozitive în sarcina proprietarului unui teren intră în sfera controlului exercitării dreptului de proprietate și, implicit, sub protecția art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
La alin. (11), pentru corectitudine gramaticală, propunem înlocuirea sintagmei „Garanția depusă și dobânda bancară aferentă prevăzută la alin. (10)” cu sintagma „Garanția depusă și dobânda bancară aferentă prevăzute la alin. (10)”.
33. La art. 39 alin. (2) lit. a), semnalăm lipsa de claritate și predictibilitate a normei determinată de utilizarea sintagmei „în condițiile legale”, fiind necesară completarea acesteia cu o trimitere la actul juridic avut în vedere.
Reiterăm observația la alin. (3), în ceea ce privește sintagma „cu îndeplinirea prealabilă a procedurii prevăzute în prezenta lege”, unde, pentru o conturare eficientă a dispoziției, se impune completarea acesteia cu o trimitere, la elementul structural care reglementează respectiva procedură.
34. La art. 40 alin. (1) partea introductivă, pentru rigoare normativă, propunem înlocuirea sintagmei „Prin excepție de la art. 39” cu sintagma „Prin excepție de la prevederile art. 39”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
Semnalăm că norma preconizată la alin. (3) este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea acesteia. Ca urmare, este necesară completarea textului, cu precizarea respectivelor entități care desfășoară activitatea economică, în favoarea cărora scoaterea definitivă din FFN fără compensare se preconizează a se realiza.
Pe de altă parte, în ceea ce privește acordarea unui eventual ajutor de stat acordat Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, precizăm că, în acest context, raportat la specificul normei prevăzute la art. 40 alin. (3) în ceea ce privește ,,domeniul ajutorului de stat”, semnalăm că, potrivit prevederilor art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. În cazul în care Comisia constată că ajutorul acordat de un stat sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu piața internă în conformitate cu art. 107 din TFUE sau că acest ajutor este utilizat în mod abuziv, aceasta hotărăște desființarea sau modificarea ajutorului de către statul în cauză, iar acordarea ajutorului de stat este ulterioară autorizării de către Comisia Europeană.
De asemenea, menționăm că domeniul ajutoarelor de stat este reglementat prin dreptul primar al Uniunii Europene, respectiv, art. 107-109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
35. La art. 41 alin. (1) lit. a), pentru corectitudinea exprimării, sugerăm ca aceasta să debuteze astfel:
„a) exploatarea resurselor minerale prevăzute la ...;”.
Totodată, pentru o exprimare unitară, propunem ca sintagma „inclusiv pentru terenurile prevăzute la alin. (4)” să fie înlocuită cu sintagma „inclusiv pentru terenurile din FFN prevăzute la alin. (4)”.
La alin. (4), pentru precizia normei, referitor la utilizarea sintagmei „și a altor comunități și forme asociative indivize cu diferite denumiri prevăzute la art. 8”, recomandăm completarea acesteia în sensul indicării, mai exacte, a subdiviziunii/subdiviziunilor structurale din cadrul respectivului articol, unde se regăsesc respectivele denumiri.
La alin. (6), pentru rigoare normativă, raportat la titlul anexei nr. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care se face trimitere, propunem ca acesta să debuteze după cum urmează:
„(6) Tariful procentual prevăzut în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ...”.
De asemenea, întrucât obligațiile financiare figurează în cuprinsul art. 45 și 46, pentru corectitudinea trimiterii, recomandăm înlocuirea sintagmei „obligațiilor financiare prevăzute la art. 45 și art. 47” cu sintagma „obligațiilor financiare prevăzute la art. 45 și 46”.
36. La art. 42 alin. (1), semnalăm că expresia „Terenurile scoase definitiv din FFN devin proprietatea beneficiarului în momentul efectuării operațiunii de predare-primire” este insuficient de clară, având în vedere faptul că, pe de o parte, nu se înțelege cine sunt părțile operațiunii de transfer al proprietății, în text fiind evocată doar o parte, respectiv beneficiarul, și nu se face trimitere la o altă normă care să reglementeze acest aspect, iar pe de altă parte, nu este prevăzut în ce constă operațiunea de predare-primire și care este documentul constatator, în sensul de instrumentum probationem, al acestei operațiuni.
La alin. (3) teza a treia, recomandăm reformularea normei care se referă la ,,anularea actului de aprobare” întrucât, în actuala redactare, nu se înțelege în mod precis tipul de anulare la care se face referire și nici ce anume vizează aprobarea care face obiectul respectivului act.
De asemenea, din aceleași considerente, ipoteza potrivit căreia ,,obligă beneficiarul scoaterii definitive de aducere la starea inițială a terenului scos definitiv din fondul forestier, pe cheltuiala acestuia” este improprie stilului normativ, fiind necesară revederea și reanalizarea textului, inclusiv din perspectiva imposibilității ,,de aducere” a respectivului teren la starea inițială.
37. La art. 44 alin. (1) partea introductivă, pentru o succesiune firească a acțiunilor, raportat la normele de trimitere din cuprinsul dispoziției, referitor la formularea „Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din FFN, în condițiile prevăzute la art. 38, 40 și 41”, propunem ca partea de debut să fie redactată astfel:
„(1) Solicitările de ocupare temporară a terenurilor din FFN sau de scoatere definitivă, în condițiile prevăzute la art. 38, 40 și 41, ...”.
La alin. (2), semnalăm că, prin textul „necesare realizării/extinderii/modernizării/dezafectării obiectivelor/lucrărilor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a)”, raportat la norma la care se face trimitere în cuprinsul său, respectiv, „realizării/extinderii/modernizării/dezafectării obiectivelor/lucrărilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a)”, se încalcă prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, nu poate fi făcută o trimitere la o altă normă de trimitere. Recomandăm revederea și reformularea dispoziției.
La alin. (3), sintagma „Prin derogare de la” trebuie să fie înlocuită cu formularea „Prin excepție de la”, întrucât potrivit normelor de tehnică legislativă, derogarea operează de la un act normativ la altul și se poate face doar printr-un act de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază; instituția exceptării este specifică situațiilor care operează în cadrul aceluiași act normativ.
La alin. (4), semnalăm că sintagma „proprietarilor care fac dovada proprietății” este improprie stilului normativ, fiind necesară revederea acesteia.
La alin. (7), pentru o exprimare adecvată în context a normei, propunem înlocuirea sintagmei „beneficiarul ocupării temporare este obligat” cu sintagma „beneficiarul ocupării temporare a unor terenuri din FFN este obligat”.
Referitor la alin. (8), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem următoarea formulare:
„(8) Contravaloarea prevăzută la alin. (7) se achită, în termen de 30 de zile de la data comunicării devizului prevăzut la același alineat, către beneficiar.”.
38. La art. 46 alin. (4), pentru rigoare normativă, propunem ca acesta să debuteze astfel:
„(4) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN, fără plata obligațiilor, potrivit dispozițiilor alin. (2) și (3)”.
39. La art. 47 alin. (4), pentru același considerent, propunem ca trimiterea la „alin. (3) lit. e) , f)” să fie scrisă „alin. (3) lit. e) și f)”.
40. La art. 48 alin. (2), pentru rigoarea redactării, propunem înlocuirea sintagmei „în condițiile art. 40 și 41” cu sintagma „în condițiile prevăzute la art. 40 și 41”.
Observația este valabilă pentru toate cazurile asemănătoare.
41. La art. 53 alin. (1), pentru respectarea uzanțelor normative, propunem ca formularea „Legea nr.287/2009 - Codul Civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare” să fie redactată „Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
La alin. (3), pentru rigoarea redactării, propunem ca finalul acestui alineat să fie formulat astfel: „în termen de 30 de zile de la data comunicării ofertei de vânzare ori, după caz, de la data afișării acesteia la sediul primăriei.”.
La alin. (4), pentru o exprimare specifică stilului normativ, propunem înlocuirea sintagmei „Dacă în termenul arătat la alin. (3)”, din debut, cu sintagma „Dacă în termenul prevăzut la alin. (3)”.
La alin. (6), în aplicarea dispozițiilor art. 863 lit. c) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, recomandăm ca în text să fie prevăzută și ipoteza potrivit căreia donația poate fi acceptată doar dacă bunul, prin natura lui sau prin voința dispunătorului, devine de uz ori de interes public.
42. La art. 54 alin. (1), pentru o exprimare adecvată în context, propunem înlocuirea sintagmei „prin schimburi de terenuri pe bază de acte autentice” cu sintagma „prin schimburi de terenuri prin acte autentice”.
43. La art. 55, denumirea marginală, pentru rigoare normativă, propunem eliminarea conjuncției „și” din fața sintagmei „și a dreptului de preemțiune”.
44. La art. 57, pentru rigoarea redactării, propunem eliminarea sintagmei „din prezenta lege”, ca inadecvată.
Observația este valabilă pentru toate cazurile similare.
45. La art. 60 alin. (1), pentru o completă informare juridică, propunem ca citarea Legii nr. 134/2010 să se facă astfel: „Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
46. La art. 61 alin. (1) teza a doua, pentru corectitudine gramaticală, propunem înlocuirea sintagmei „date și informații necesare înregistrării/actualizării acestuia” cu sintagma „date și informații necesare înregistrării/actualizării acestora”.
47. La art. 63 alin. (3), pentru claritatea normei, propunem ca în loc de „se stabilește la avizarea temei de proiectare” să fie redat textul „se stabilește la avizarea temeiului de proiectare”.
Observație valabilă și pentru art. 64 alin. (4).
La alin. (6) lit. d), corelat cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) pct. i), propunem eliminarea sintagmei „Regia Națională a Pădurilor -”.
Această observație este valabilă și pentru art. 77 alin. (7) lit. d).
La alin. (7), pentru unitate terminologică, propunem ca sintagma „Codului civil” să fie redactată sub forma „Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
La alin. (10), pentru preciza normei, recomandăm completarea acesteia cu o trimitere la dispozițiile care reglementează procedura și condițiile de atestare.
La alin. (11), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem scrierea in extenso a abrevierii „ASCD”.
48. La art. 64 alin. (1), pentru fluența normei, propunem inserarea prepoziției „de” după cifra „20”.
Reiterăm observația pentru toate cazurile similare.
La alin. (9), pentru claritatea și predictibilitatea normei, recomandăm completarea expresiei „reluarea procedurii de evaluare de mediu și a celei de evaluare adecvată conform prevederilor legislației în vigoare” cu o trimitere la actele normative vizate.
La alin. (10), pentru redarea completă a titlului Hotărârii Guvernului nr. 236/2023, propunem ca după termenul „mediu” să fie inserată sintagma „pentru amenajamentele silvice”.
La alin. (11), în legătură cu textul „amenajamentelor silvice menționate la alin. (10)”, având în vedere că acesta trimite la „amenajamentele silvice prevăzute la alin. (7) și alin. (9)”, semnalăm ca sunt încălcate prevederile art. 50 alin. (1) teza finală din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
49. La art. 65 alin. (3), pentru rigoarea redactării, termenii din debutul enumerărilor se vor redacta cu inițiale mici.
50. La art. 68 alin. (2), pentru o exprimare specifică stilului normativ, recomandăm reformularea sintagmei „care vin în sprijinul înțelegerii”.
51. La art. 77 alin. (7) lit. b), este necesară corelarea ipotezei juridice referitoare la notarea în Cartea Funciară a posesiei statului român, dacă în termen de trei ani de la efectuarea lucrărilor de regenerare proprietatea asupra terenului regenerat nu este revendicată, cu dispozițiile art. 13, art. 41 și următoarele din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Precizăm că Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementează două ipoteze juridice în care se poate nota posesia în cartea funciară în lipsa actelor doveditoare ale dreptului de proprietate:
a) potrivit art. 13, în cazul imobilelor care fac obiectul înregistrării sistematice;
b) în temeiul art. 41, în cadrul înregistrării sporadice.
Ca efect al notării posesiei în cartea funciară, devine posibilă intabularea dreptului de proprietate, din oficiu, după trecerea unui termen de 3 ani de la momentul notării. Precizăm că, potrivit prevederilor art. 41 alin. (9) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „în toate cazurile în care s-a notat posesia în cartea funciară potrivit prezentului articol, dreptul de proprietate va putea fi intabulat ulterior, în condițiile art. 13 alin. (7).”
Totodată, menționăm că potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, drepturile, actele și faptele privitoare la starea și capacitatea persoanelor, cele în legătură cu bunurile care aparțin acestora, precum și orice alte raporturi juridice sunt supuse publicității în cazurile expres prevăzute de lege. Ca efect al publicității[7], se asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice.
Cartea funciară descrie imobilele și arată drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri. În cazurile prevăzute de lege pot fi înscrise în cartea funciară și alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, dacă au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară[8].
Potrivit prevederilor art. 919 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepția imobilelor înscrise în cartea funciară. Per a contrario, pentru imobilele neînscrise în cartea funciară, prezumția de proprietate asupra acestora va opera, în continuare, în favoarea posesorului unui asemenea imobil.
Instituind prezumția relativă de proprietate în favoarea posesorului, legiuitorul a pornit de la ideea că, de cele mai multe ori, starea de fapt a corespunde stării de drept, fiind corespunzătoare acesteia. Mai mult, potrivit prevederilor art. 937 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prezumția de proprietate este mult mai puternică; posesorul de bună-credință al bunului mobil corporal va dobândi chiar proprietatea bunului din momentul intrării în posesia acestuia.
Rigoarea regimului juridic al dobândirii și transmiterii dreptului de proprietate imobiliară în actualul sistem al cărții funciare instituit prin dispozițiile noului Cod civil în materie determină o aplicare limitată a prezumției de proprietate privitoare la bunurile imobile. Astfel, potrivit prevederilor art. 900 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă în cartea funciară a fost înscris un drept real în folosul unei anumite persoane, se prezumă că acel drept există în folosul celui astfel înscris în registrul de publicitate imobiliară.
În plus, pentru corectitudinea redactării, propunem ca în loc de „compeltările ulterioare” să fie scris „completările ulterioare”.
52. La Capitolul V, semnalăm că există două secțiuni intitulate „Secțiunea 5. Conservarea biodiversității”, prima incluzând art. 82, iar a doua cuprinzând art. 83-91; pentru rigoarea redactării, este necesară revederea marcării, eventual prin eliminarea primului marcaj „Secțiunea 5. Conservarea biodiversității”, astfel încât art. 81 și 82, având aceeași tematică, să facă parte din secțiunea intitulată „Limitarea efectelor schimbărilor climatice”.
De asemenea, același capitol cuprinde două secțiuni 11, prima cuprinzând art. 109-112, iar a doua incluzând art. 113-116; pentru rigoarea redactării, este necesară revederea acestui aspect.
53. La art. 87 alin. (1), pentru precizia normei, recomandăm completarea sintagmei „care se actualizează periodic” cu termenul/perioada la care intervine necesitatea actualizării.
Observația este valabilă, în mod similar, pentru norma preconizată la art. 88 alin. (2) lit. a).
54. La art. 91, sintagma „minim 30 zile” se va reda sub forma „minimum 30 de zile”.
55. La art. 92 alin. (2), pentru rigoarea redactării, sintagma „se stabilesc de bază de analiză de risc” se înlocuiește cu sintagma „se stabilesc pe bază de analiză de risc”.
La alin. (9), pentru o completă informare juridică, după titlul Legii nr. 333/2003 se va insera mențiunea „republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
De asemenea, pentru precizia normei, sintagma „a actelor normative subsecvente” se va completa cu o trimitere la prevederile legale avute în vedere.
56. La art. 93 lit. g), pentru o exprimare unitară, verbele „alarmează” și „acţionează” vor fi redate sub formele „să alarmeze”, respectiv „să acționeze”; de asemenea, la lit. h), verbul „asigură” se va reda sub forma „să asigure”.
57. La art. 96 alin. (1), pentru rigoare normativă, sintagma „prevederile Codului muncii” se va înlocui cu formularea „prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
La alin. (7), pentru același argument, sintagma „prevăzute la alin. (5) și la alin. (6)” se va reda sub forma „prevăzute la alin. (5) și (6)”.
58. La art. 97 alin. (1) teza a doua, pentru același considerent, propunem înlocuirea sintagmei „analizei de risc de la art. 92 alin. (2)” cu sintagma „analizei de risc prevăzute la art. 92 alin. (2)”.
59. La art. 100 alin. (1), la partea introductivă, pentru un spor de rigoare redacțională, termenii „măsura” și „cumulativă” se vor reda sub forma „măsură”, respectiv „cumulativ”.
La alin. (2), pentru o exprimare adecvată în context, recomandăm înlocuirea sintagmei „se instituie” cu sintagma „se stabilesc”.
La alin. (3), la teza a doua, este necesară revederea normei de trimitere la „art. 99 alin. (3) lit. c)-g)”, având în vedere că alineatul respectiv nu cuprinde lit. g).
60. La art. 101, semnalăm marcarea eronată a alineatelor, în sensul existenței a două alineate numerotate cu „(4)”.
La cel de-al doilea alin. (4), la partea introductivă, pentru rigoare normativă, sintagma „Prin excepție de la alineatul (2)” se va reda sub forma „Prin excepție de la prevederile alin. (2)”.
La lit. a), pentru o exprimare adecvată în context, propunem înlocuirea sintagmei „menționate la ” cu sintagma „prevăzute la”.
La lit. b), menționăm că este necesară revederea normei de trimitere la art. 70 alin. (6), întrucât alineatul respectiv nu există
Totodată, la lit. e), pentru respectarea exigențelor normative, abrevierea „CES” se va scrie in extenso.
61. La art. 107 alin. (2), pentru respectarea exigențelor normative, sugerăm înlocuirea sintagmei „prin hotărâre a Guvernului prevăzută la art. 20 alin. (1)” cu sintagma „prin hotărârea prevăzută la art. 20 alin. (1)”.
Observația este valabilă și pentru cazul similar de la art. 109 alin. (3), unde sintagma „potrivit hotărârii Guvernului prevăzută la art. 20 alin. (1)” se va redacta „potrivit hotărârii prevăzute la art. 20 alin. (1)”.
62. La art. 110 alin. (1), la partea introductivă, pentru rigoare normativă sintagma „hotărâre de Guvern” se va scrie „hotărâre a Guvernului”.
63. La art. 113 alin. (2), semnalăm că ipotezele exceptate, respectiv „cazurilor prevăzute la art. 58 alin. (9) și alin. (10)” constituie ele însele excepții de la regula prevăzută la alin. (8) al art. 58. Pentru claritatea și predictibilitatea normei, dar și pentru o aplicare unitară, recomandăm revederea normei.
Din punct de vedere redacțional, „sintagma „art. 58 alin. (9) și alin. (10)” se va reda sub forma „art. 58 alin. (9) și (10)”.
64. La art. 115 alin. (2), sintagma „art. 58 și art. 59” se va scrie „art. 58 și 59”
65. La art. 118 alin. (3) pentru evitarea repetiției, cea de-a doua sintagmă „din Legea nr. 289/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „din aceeași lege”.
66. La art. 124 alin. (3) lit. g), semnalăm că norma de trimitere la art. 70 alin. (6) este eronată, întrucât articolul respectiv are în structura sa numai cinci alineate.
În consecință, se impune revederea și corectare normei de trimitere.
La art. 124 alin. (4) teza finală, pentru considerente de natură semantică, recomandăm înlocuirea sintagmei „se face la data la care resursele prevăzute la alin. (2) devin exigibile” cu sintagma „se face la data la care obligațiile de plată decurgând din sursele de finanțare prevăzute la alin. (2) devin exigibile”.
67. La art. 126 alin. (6), propunem revederea și reformularea textului întrucât, pe de o parte, repartizarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului trebuie să facă obiectul unor hotărâri de Guvern, iar pe de altă parte, suportarea cheltuielilor aferente instalării vegetației forestiere și de întreținere a acesteia din acest fond nu este de natură a asigura respectarea categoriilor de cheltuieli ce pot fi asigurate din acest fond, conform art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar”.
68. La art. 127, pentru rigoare normativă, având în vedere că în structura articolului este un singur alineat, marcarea ,,(1)” din debutul acestuia se va elimina.
Totodată, pentru același considerent, sintagma „cele prevăzute lit. c), g) și h) și la alin. (3)” se va reda sub forma „cele prevăzute la art. 125 alin. (1) lit. c), g) și h) și alin. (3)”.
69. La art. 128, pentru rigoarea exprimării, recomandăm înlocuirea sintagmei „definite la art. 18 și 19” cu sintagma „prevăzute la art. 18 și 19”.
70. La art. 134 alin. (2), pentru precizia normei, recomandăm completarea acesteia în sensul detalierii înțelesului termenului „periodic”.
71. La art. 136, la denumirea marginală, pentru precizia exprimării, sintagma „faptelor definite de prezenta lege ca infracțiune” trebuie redată sub forma „faptelor stabilite drept infracțiuni prin prezenta lege”.
Precizăm că această din urmă formulare trebuie utilizată în tot cuprinsul proiectului, în locul sintagmei sus-menționate, precum și în locul expresiilor similare acesteia (cum ar fi expresia „faptele descrise de prezenta lege ca infracțiuni”).
La partea introductivă a textului propus pentru alin. (1), semnalăm că textul nu este corelat cu denumirea marginală a articolului, întrucât se referă, pe lângă constatarea infracțiunilor, și la efectuarea controlului.
Menționăm însă că stabilirea competenței de efectuare a controlului face obiectul art. 131, 132 și 134, astfel încât, în raport cu categoriile de personal prevăzute în cuprinsul acestor articole, prin alin. (1) al art. 135 se instituie reglementări paralele.
În plus, semnalăm că în sarcina organelor de urmărire penală, a ofițerilor și agenților de poliție din cadrul Poliției Române și al Poliției de Frontieră Române, precum și a ofițerilor și subofițerilor din cadrul Jandarmeriei Române nu pot fi stabilite competențe privind efectuarea controlului privind aplicarea și respectarea regimului silvic, ci doar atribuții privind constatarea infracțiunilor.
Mai mult decât atât, competența organelor de urmărire penală este stabilită prin dispozițiile Codului de procedură penală, astfel încât acestea nu pot fi incluse în enumerarea din cadrul alin. (1) al art. 135.
În acest context, precizăm că la art. 138 alin. (4), întrucât textul vizează și situația constatării de contravenții, pe lângă situația constatării faptelor stabilite drept infracțiuni, expresia „agenții constatatori prevăzuți în” ar trebui înlocuită cu sintagma „personalul prevăzut la”.
Ținând seama de toate observațiile de mai sus, propunem reformularea părții introductive a art. 136 alin. (1), astfel:
„(1) Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele stabilite drept infracțiuni prin prezenta lege următoarele categorii de organe de constatare:”.
În continuare se vor reda elementele enumerării, din cadrul cărora va fi eliminată lit. d), referitoare la organele de urmărire penală.
Pe cale de consecință, textele subsecvente trebuie renumerotate.
În plus, sugerăm reanalizarea corelării dispozițiilor art. 136 alin. (1) lit. a) - c) și alin. (3) cu cele ale art. 131, 132 și 134, din punct de vedere al competențelor stabilite pentru fiecare categorie de personal, precum și din punct de vedere terminologic.
La art. 136 alin. (5), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, expresia „cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală” se va înlocui cu formularea „cu dispozițiile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 135/2020, cu modificările și completările ulterioare”.
Reiterăm aceste observații pentru toate situațiile similare din text, trimiterile ulterioare la aceste două acte normative, urmând să se facă fără titlu, numai cu menționarea evenimentelor legislative suferite.
72. La art. 137 alin. (2), evidențiem redactarea neunitară a sintagmei „Gărzilor forestiere”, anterior fiind redată sub forma „Gărzilor Forestiere”, pentru respectarea unității redacționale în cadrul proiectului, fiind necesară aceeași modalitate de scriere în tot cuprinsul proiectului.
La alin. (5), pentru asigurarea unui caracter complet al normei, este necesară detalierea sintagmei „sunt autorizați” în sensul precizării autorității competente precum și a procedurii de autorizare, fie prin trimitere la dispozițiile care prevăd aceste aspecte, fie prin stabilirea tipului de act în care aceste aspecte vor fi reglementate, a autorității emitente și a termenului de aprobare.
73. La art. 138 alin. (1), pentru precizia normei, din sintagma „Titlului VIII Dispoziții privind evaluarea pagubei și a prejudiciului forestier” se va elimina expresia „Dispoziții privind”; observația este valabilă în mod corespunzător pentru toate situațiile similare.
La alin. (5), pentru rigoarea redactării, recomandăm înlocuirea sintagmei „prevăzuți în art.” cu sintagma „prevăzuți la art.”.
De asemenea, pentru preciza normei, recomandăm completarea trimiterii la Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu indicarea dispozițiilor vizate.
74. La art. 139 alin. (1) lit. b), pentru precizie terminologică, expresia „valoarea cumulată a prejudiciului produs” trebuie înlocuită cu sintagma „valoarea cumulată a prejudiciului forestier produs”.
75. La partea introductivă a art. 140, pentru unitatea redactării, sintagma „din fondul forestier național” va fi redată astfel: „FFN”.
76. Referitor la norma propusă pentru art. 141, semnalăm că, pentru o mai bună sistematizare a dispozițiilor proiectului, aceasta ar trebui prevăzută după art. 147, întrucât se referă la infracțiunile prevăzute la art. 139, 140 și 145.
În plus, având în vedere terminologia specifică în materie penală, denumirea marginală trebuie reformulată, astfel „Art. ... - Variante agravate”.
Totodată, pentru corelare cu art. 86, termenul „ecosistemele” trebuie înlocuit cu sintagma „ecosistemele forestiere”. Observația este valabilă și pentru art. 142 alin. (2).
La alin. (2) este necesară reanalizarea trimiterii la art. 148, întrucât respectivul articol nu cuprinde o incriminare, ci stabilește suma corespunzătoare unei zile‑amendă pentru persoana juridică
77. La art. 143, pentru rigoarea exprimării, partea finală a textului trebuie reformulată, astfel: „împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege sau a unei infracțiuni de corupție ori de serviciu prevăzute în Titlul V din Partea specială a Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.”.
78. La art. 144, semnalăm că denumirea marginală se referă doar la infracțiunea prevăzută la alin. (1).
Precizăm însă că, întrucât la alin. (2) nu se stabilesc infracțiuni de sine stătătoare, norma prevăzând doar incidența dispozițiilor art. 317 și 318 din Codul penal, în măsura în care acestea nu sunt calificate drept infracțiuni silvice, textul ar putea fi eliminat din proiect.
79. La art. 145 alin. (1), pentru corectitudinea exprimării, sugerăm înlocuirea sintagmei „din terenuri degradate” cu expresia „sau din terenuri degradate”.
La alin. (3), pentru rigoare normativă, propunem înlocuirea expresia „limitele de pedeapsă” cu sintagma „limitele speciale ale pedepsei”.
80. La denumirea marginală a art. 146, pentru redarea exactă a obiectului de reglementare, expresia „privind circulația” ar trebui înlocuită cu sintagma „privind depozitarea și circulația”.
La alin. (1) și (2) se impune reanalizarea și reformularea textelor, astfel încât să rezulte cu claritate că se are în vedere incriminarea deținerii în depozite sau depozite temporare a unui volum total de materiale lemnoase mai mare (alin. (1)), respectiv mai mic (alin. (2)) cu mai mult de 20% din volumul stocului înregistrat în sistemul informațional integrat pentru păduri.
În acest sens, referirea la „diferență” trebuie realizată prin indicarea, mai întâi, a volumului mai mare și apoi a volumului mai mic.
Totodată, la alin. (2), fapta ar trebui să constea în „deținerea” unui volum mai mic decât cel înregistrat, și nu în nedeținerea respectivului volum, așa cum ar putea rezulta din textul propus.
În plus, în cuprinsul ambelor alineate, pentru corectitudinea exprimării, sintagma „la care diferența” trebuie redată sub forma „pentru care diferența”, iar pentru unitate terminologică, expresia „stocul scriptic” trebuie înlocuită cu sintagma „volumul stocului înregistrat”.
La art. 146 alin. (4), semnalăm că din textul propus rezultă că este incriminat transportul unui volum de materiale lemnoase mai mic decât cel înscris în avizul de însoțire.
În plus, la alin. (4), semnalăm că modalitatea de stabilire a pedepsei prin raportare la dispozițiile alin. (3), nu este suficient de clară, întrucât pedepsele stabilite la lit. a) - c) ale alin. (3) se raportează la volumul materialelor lemnoase transportate, în vreme ce pedepsele pentru fapta prevăzută la alin. (4) trebuie să se raporteze la diferența dintre volumul constatat cu ocazia controlului și volumul înscris în avizul de însoțire emis în mod legal.
81. La art. 147 alin. (1) teza întâi, pentru rigoare normativă, propunem înlocuirea expresiei „confiscă fizic sau valoric” cu sintagma „se confiscă în natură sau prin echivalent”.
Totodată, la teza a doua, pentru o exprimare adecvată în context, expresia „În cazul confiscării fizice” trebuie redată sub forma „În cazul confiscării în natură”, iar la teza a treia, sintagma „În cazul confiscării valorice” trebuie redată sub forma „În cazul confiscării prin echivalent”.
82. La art. 149 semnalăm că denumirea marginală se referă la încălcarea obligației de a transporta bunul la locul de predare în custodie, în vreme ce norma propusă are ca obiect exclusiv stabilirea respectivei obligații, nu și a consecințelor încălcării acesteia.
Se impune, de aceea, fie modificarea denumirii marginale în sensul înlocuirii sintagmei „Încălcarea obligației de a transporta” cu sintagma „Obligația de a transporta”, fie completarea corespunzătoare a articolului.
83. La art. 150, pentru completă informare asupra Legii nr. 304/2022, după titlu se va insera sintagma „cu modificările ulterioare”.
84. La Titlul VIII, semnalăm marcarea eronată a primului articol cu „art. 2”, în loc de „art. 152”.
La actualul art. 2 alin. (4), pentru claritatea și predictibilitatea normei, recomandăm revederea și reformularea expresiei „Evaluarea pagubelor (...) se face în conformitate cu metodele dendrometrice (...) valorile necesare (...), aprobate prin ordin al conducătorului Autorității”, întrucât nu se înțelege ce se aprobă prin ordin: metodele ori valorile.
85. La art. 153, semnalăm că numărul mare de alineate este contrar normelor de tehnică legislativă care prevăd că, pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate.
Prin urmare propunem rearanjarea textului în mai multe articole, respectându-se legătura tematică dintre norme. Reiterăm această observație și pentru alte situații similare, cum ar fi cazul art. 159 care este alcătuit din 31 de alineate.
La alin. (1), întrucât proiectul cuprinde un articol distinct privind apartenența anexelor, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară eliminarea sintagmei „care face parte integrantă din prezenta lege”.
86. La art. 155 alin. (1) lit. a), pentru rigoare normativă, sintagma „a prezentei legi”, din final, se elimină. Observația este valabilă în mod corespunzător pentru toate situațiile similare.
La lit. d) și e), semnalăm încălcarea prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora o enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare.
În consecință, este necesară revederea și reformularea textelor.
Totodată la lit. e), pentru corectitudinea redactării, termenul din debutul acestei enumerări va fi redat cu inițială mică.
87. La art. 156 alin. (1), precizăm că potrivit prevederilor art. 38 alin. (3) teza finală din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor.
Ca urmare, este necesară eliminarea acestora, iar, acronimele vor fi redate, spre exemplu astfel: „Prejudiciul forestier - marcat în continuare cu PF”.
La alin. (3), semnalăm caracterul imprecis al normei, întrucât trimiterea la „alin. (3) lit. d)” nu este completă lipsind articolul vizat.
88. La art. 158 alin. (1), pentru o exprimare specifică stilului normativ, recomandăm reformularea sintagmei „se poate face prin măsurarea piesă cu piesă”.
Observația este valabilă în mod corespunzător și la alin. (3).
89. La art. 159 alin. (9), pentru o exprimare specifică stilului normativ, sugerăm revederea și reformularea sintagmei „sunt folosite cu continuitate și după această dată”.
La alin. (14), pentru corectitudinea redactării, este necesară revederea cuvântului „îșii”.
La alin. (20), pentru rigoarea redactării, sintagma „31.12.2026” se va scrie sub forma „31 decembrie 2026”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La alin. (24) este necesară revederea nomei, întrucât prezenta lege nu „modifică art. 33 din Legea nr. 46/2008”, ci o abrogă.
La alin. (25), pentru respectarea exigențelor normative, se va elimina editorialul în care a fost publicat actul normativ la care doar se face referire, observație valabilă și pentru norma de la alineatul următor.
Totodată, pentru o exprimare adecvată în context, sugerăm înlocuirea sintagmei „își păstrează valabilitatea” cu sintagma „rămân în vigoare”.
La alin. (28), pentru o exprimare adecvată stilului normativ, recomandăm reformularea textului astfel:
„(28) În termen de maxim 90 zile de la data emiterii ordinului conducătorului Autorității prevăzut la alin. (23), structurile de administrare desemnate vor elabora regulamente proprii de pază pe care le vor implementa într-o perioadă de maxim 12 luni de la data aprobării acestora.”.
90. La art. 160, având în vedere că prin soluția preconizată se modifică un singur element structural, este necesar ca intervenția legislativă să fie redată printr-o parte dispozitivă, în următoarea redactare:
„... La articolul 19 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:”.
În continuare se va reda textul propus pentru alin. (2), iar actualul pct. 1 se va elimina.
91. La art. 162 lit. a) și b), pentru rigoarea redactării, textul normei va fi redactat astfel:
„a) Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările și completările ulterioare”, respectiv,
„b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007”.
La lit. e), f) și h) pentru același considerent, după indicarea numărului publicației oficiale se va insera expresia „cu modificările ulterioare”.
În ceea ce privește marcarea în ordine alfabetică a enumerărilor din cuprinsul normei propuse la art. 164, cu literele alfabetului latin, semnalăm că din enumerare lipsește lit. g), care ar fi trebuit să urmeze firesc după lit. f). În consecință, norma numerotată cu lit. h) se va numerota ca lit. g).
92. La Anexa nr. 1, pentru o identificare facilă, propunem ca în toate situațiile, să fie respectată ordinea alfabetică în care sunt prezentați termenii și expresiile definite. Ca exemplu, menționăm că expresia „Întreprindere legată” nu este prezentată în ordine alfabetică, fiind încadrată de definițiile a două noțiuni care încep cu litera „i”.
Totodată, referitor la termenul „Posibilitate”, pentru un acord gramatical corect, sugerăm ca expresia „Volumul de lemn care urmează a fi recoltat ca produse principale ...” să fie redactată astfel: „Volumul de lemn care urmează a fi recoltat ca produs principal ...”. În ceea ce privește termenul „Regim silvic” este necesar a se îndrepta eroarea de redactare din cuprinsul sintagmei „gestionăriilor”.
93. La Anexa nr. 2, pentru respectarea uzanțelor normative, marcarea se va face în colțul dreapta al paginii. Observația este valabilă și pentru Anexa nr. 3.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 278/20.03.2024
[1] Potrivit prevederilor art. 10 din respectivul act normativ, „De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoana care a săvârșit o infracțiune silvică prevăzută în Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul anterior depunerii cererii pentru material lemnos.”.
[2] La art. 2 și următoarele.
[3] La art. 42 alin. (3), art. 140 alin. (1), art. 145 alin. (2), art. 157 alin. (1) lit. b), precum și la art. 159 alin. (11).
[4] În Decizia nr. 377 din 31 mai 2018, Curtea Constituțională a constatat că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat.
[5] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998 pronunțată în Cauza C-157/96, National Farmers' Union și alții, Hotărârea din 13 decembrie 1979 pronunțată în Cauza C-44/79, Haner împotriva Land Rheinland-Pfalz.
[6] A se vedea Decizia din 18 ianuarie 1989 a Comisiei pronunțată în Cauza Denev împotriva Suediei.
[7] Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
[8] Art. 876 alin. (1) și (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.